Te-ai plafonat la 2400 de euro?

Ma intalnesc pe la tot felul de conferinte antreprenoriale, pe la tot felul de pitch-uri de startup-uri cu tot felul de directori de multinationale din pozitia de speakeri. Intotdeauna eleganti, intotdeauna cu zambete largi, intotdeauna cu MBA-uri sub centura. Le vorbesc frumos celor din sala, uneori vin cu pptx-uri frumoase. Se descriu concepte fascinante, strategii complexe de piata, de investitii. Sute de tineri se uita cu gura cascata la acest oameni stralucitori si la prezentarile lor elaborate. La final pleaca cu nimic si multi nici nu realizeaza ca au plecat cu nimic.

La aceste conferinte cam 50% sunt antreprenori, vreo 30% corporatisti si vreo 20% wanna be ceva…orice. Multi vor ramane pentru totdeauna wanna be. Inca sunt multi gura-casca care cred ca afacerile se fac in sali de conferinte “invatand” de la altii. Sau care platesc consultanta la indivizi care nu au vandut niciodata nimic nici macar pe OLX. Este inflatie de experti, de consultant si de coachi. Daca acesti gura-casca ar sta o zi in economia reala luptand pentru afacerea lor ar afla mai multe despre afaceri decat intr-un an de conferinte…dar ma rog acesta e un alt subiect.

Mi-am dat seama deci ca multi directorasi nu au simtul ridicolului. Sunt nenumarate ocazii cand antreprenorii din sala primesc sfaturi de afaceri de la corporatisti care nu au avut in viata lor un SRL. Oameni care castiga cateva mii de euro pe luna ca angajati le explica despre afaceri oamenilor care castiga de la cateva zeci de mii la milioane pe luna ca angajatori in piata reala. Sunt atat de penibile aceste personaje incat nici macar nu realizeaza ca prezenta lor acolo se datoreaza exclusiv companiei care le-a platit prestatia din ratiuni de vizibilitate.

Va rog…va rog nu imi spuneti ca multinationalele te dezvolta. Ok! Te dezvolta pana la un punct. Dar indiferent de pozitie vei fi tot timpul intr-un angrenaj gigantic din care intelegi si decizi doar o bucatica. Forecastari, proiectii financiare complexe, targete definite in excel, meeting-uri inutile, politica, presiune. Asta inseamna multinationalele. Nimic nu urasc mai mult decat politicile inepte, managementul de excel sau pe whatsup din marile companii traditionale.

Daca tu draga cititorule care lucrezi in multinationala ai impresia ca regulile tampite si deciziile luate in excel te ajuta cumva in afaceri….te inseli. Sunteti atatia oameni destepti care va lasati imbatati de iluzia unei puteri trecatoare si va multumiti cu cateva mii de euro care nu va ajuta nici sa va imbogatiti nici sa nu muriti de foame. Cat de trist este? Ce ar fi putut face acesti oameni cu firmele lor personale? Romaniei ii lipseste clasa de mijloc. Romania are cel mai mic numar de IMM-uri la 1000 de locuitori in timp ce zeci de mii de romani destepti lucreaza sclavi bine platiti (retineti asta - nici nu te imbogatesti, nici nu mori de foame).

Stiati ca pragul de plafonare a fost calculat la 2400 euro salariu lunar net? Pragul de 2400 euro este pragul de plafonare. 
De aceea foarte multi din fostii directori de multinationale nu reusesc sa devina decat consultanti sau traineri in economia reala. Asta daca “doamne-fereste” nu prind o alta multinationala. 
Si ca sa concluzionez pentru cei mai tineri…Va rog nu platiti consultanta inutila, va rog nu va luati ca repere oameni care nu au facut afaceri in viata lor dar vorbesc despre afaceri, va rog nu va luati ca repere personaje care au facut bani din afaceri dubioase. Nici unii, nici altii nu va vor invata nimic. Veti pierde timp si bani inutil. Practica este mama invatarii. Ideile fara actiune inseamna ZERO.