Nu a scapat nimeni fara sa plateasca aroganta

Acum mai bine de 10 ani, in birou la mine au ajuns doi studenti. Tineri, zambitori imi propuneau sa ii sustin cu ceva proiect in parteneriat. Au ajuns dupa ce insistasera destul de mult. I-am primit pe fuga in biroul meu, m-am uitat de sus la ei si le-am raspuns negativ. Nu aveam timp de prostii. Totusi baiatul inalt si brunet a insistat si a insistat pana cand cu aroganta mai aveam putin si il dadeam afara. De aceea mi-a ramas in minte discutia cu el dar mai ales zambetul meu sceptic din coltul gurii.

Ideea lor era buna dar mai erau alte 100 la fel. Nu era sfanta zi in care sa nu primesc tot felul de propuneri de parteneriate, asocieri si sponsorizari. Cu se deosebeau ei de restul? M-am uitat atunci cu un zambet semi-ironic la ei cu toata greutatea directorului de multinationala pus in fata unui proiectel al unor studenti naivi si plini de energie.

Ma rog... Timpul a trecut. Intre timp am devenit antreprenor. Zilele trecute am fost la un pas sa "prind" un proiect pentru...studentul brunet de acum cativa ani. Intre timp studentul brunet conduce un business cu cateva zeci de milioane de euro cifra de afaceri, este cunoscut international si face exact ce imi propusese mie acum multi ani - organizeaza evenimente. Amuzant este ca multinationale celebre si cohorte de directori scortosi si aroganti ar face orice sa lucreze acum cu el...

Am invatat ceva din asta? Da. Nimeni nu trebuie subestimat. Tanarul angajat din fata ta, studentul care te intreaba ceva la o conferinta, pustiul care alearga cu tine in parc nu trebuie subestimati nici o secunda.

Am invatat si despre mine. Am invatat sa nu mai fiu prost. Ganditi-va acum cat de penibil eram eu, plin de importanta, arogant si rigid in fata acestui copil la usa caruia astept acum sa fiu primit pentru a-mi vinde serviciile.

Nu-i asa ca e faina viata cand iti da cate o palma? Cum naiba sa nu razi cand descoperi cat de prost esti ?!?