The Dreamer

Posted on 25 Ianuarie 2016

36


saEste o dimineata de duminica linistita. Sala este aproape pustie. Imi pun prosopul pe suportul benzii de alergare. Fac cateva miscari de incalzire si opresc televizorul din fata. Mi-am oprit de cativa ani televizorul si acasa si de ce nu as face-o si la sala? Am atatea lucruri la care sa ma gandesc si as prefera sa fie liniste insa nu pot opri si muzica din fundal. Gandurile imi zboara. Nu simt nici o oboseala pentru ca sportul pentru mine este ca un fel de “transa”. Nu este nici o gluma- efortul fizic ritmic si constant poate deveni o forma de autohipnoza. Ma gandesc intens la tot felul de lucruri. Am de luat decizii, am nevoie sa imi clarific mie niste lucruri si gandurile imi zboara aiurea. Capacitatea de a lua decizii este influentata de foarte multe lucruri incepand cu experientele de viata proprii, cultura si terminand cu nivelul de inteligenta. Totusi mai este ceva. Mai este ceva care ne scapa noua muritorilor de rand. Despre acel ceva o sa povestesc in acest articol.

Am vazut multe decizii luate in situatii limita sau situatii de infarct. Unele au dus la esecuri colosale si rar unele au dus la succese imense. In corporatii si firme mari se iau rareori decizii in situatii limita. Atunci cand o mare corporatie ajunge in situatia de a lua o decizie limita inseamna ca este o chestiune de supravietuire pe piata sau o decizie strategica de dezvoltare cu riscuri imense. Din experienta mea cu corporatiile va spun ca deciziile luate pur rational au avut efecte marginale de fiecare data. Deciziile limita in marile corporatii se iau pur rational de cele mai multe ori in urma unor analize detaliate cu multe informatii puse cap la cap, cu studii, cu consens (pentru ca nimeni nu isi asuma nimic). Nu zic ca este bine sau rau insa in practica am constatat ca efectele acestui mod de a lua decizii nu asigura decat foarte rar succesul. Binenteles depinde si cum definim succesul. V-am mai spus ca eu urasc notiunea de success pentru ca este doar o reflexie a unei imagini in societate insa nu indica nimic despre mecanismele din spate si despre viitor.

 

Si atunci ce deosebeste o decizie care asigura un succes total de o decizie mediocra ?

 

Nu am un raspuns complet la acest lucru insa stiu ca toate deciziile de top care au dus la rezultate de top au ceva in plus – un om deosebit, un visator-vizionar. Carl Gustav Jung l-a numit pe acest tip de om deosebit -INFP (Introverted,Intuition, Feeling, Perceiving). Eu o sa ii spun acestui tip “The Dreamer” pentru ca Jung l-a definit partial . Deci the dreamers sunt o categorie aparte de oameni si conform studiilor reprezinta mai putin de 2%-4%  din populatie ( din care 1.5% barbati si 2.5% femei) . Am mai discutat pe acest blog ca oamenii nu sunt egali. Va spuneam ca doar 3% dintre oameni sunt creatori si restul de 97% ii ajuta pe cei 3% sa isi puna in practica obiectivele. Suna un pic cinic si stiu ca unii nu veti fi de acord cu mine dar nu ne ascundem aici dupa cuvinte si trebuie sa o spunem direct ca 97% dintre oameni (sclavii) muncesc pentru visele celor 3% (stapanii). Tipul “The Dreamer” poate fi gasit in ambele categorii si in cea a creatorilor si in cea a lucratorilor. Imaginati-va cam ce poate face un creator-dreamer. Raportat la zona de business sunt trei lucruri care ii deosebesc pe acesti oameni de ceilalti:

 

  1. Puterea de a visa . The dreamers viseaza diferit. Ca sa intelegeti mai bine o sa va dau un exemplu. Imaginati-va ca sunteti la o discutie cu niste prieteni si ca unul dintre voi povesteste ca viseaza la o casa cu semineu si miros de brad si detaliile se opresc aici. Este un vis decent, este un vis acceptabil pentru voi care poate avea corespondent in realitate. Acum imaginati-va ca la aceeasi masa exista un dreamer. Acesta nu va visa la o casa ci va visa la o casa jumatate pe pamant, jumatate pe apa, va putea povesti in cele mai mici amanunte despre aceasta casa si o va integra intr-o altfel de organizare sociala la fel de fantezista. In acest caz va veti uita probabil la prietenul vostru ca la un nebun. Capacitatea de a visa descreste pe masura ce inaintam in varsta si pe masura ce societatea ne spune ca visele trebuie sa ne fie obiective. Materialismul societatii in care traim alieneaza si plafoneaza visele frumoase. Din pacate si the dreamers isi vor ascunde de cele mai multe ori visele nebune si frumoase pentru ca societatea nu ii va intelege.
  2. Al saselea simt. Va place sa credeti sau nu al saselea simt exista si este mai mult decat o poveste. Este un subiect prea vast si prea tocit ca sa il mai disec eu aici insa pe scurt al saselea simt inseamna o conectare puternica cu inconstientul personal si incontientul colectiv. Este cunoscut faptul ca in afara de informatia materiala mai exista un corp energetico-informational mult mai vast. A lua decizii doar pe informatii rationale inseamna de fapt a lua decizii in baza unor informatii partiale. Cei cu al saselea simt au in plus fata de restul populatiei aceasta cale de acces la inconstientul colectiv si deci vor avea mai multe informatii. Pana acum deciziile bazate pe al saselea simt s-au dovedit net superioare celor rationale.
  3. Viziune. Viziunea nu este tot una cu capacitatea de a visa. Viziunea inseamna a visa mai aproape de concret si a-ti imagina viitorul. Viziunea este o combinatie de exprienta cu al saselea simt si puterea de visa. In business,vizionarii sunt cei care au puterea de vedea viitorul concret si de a reactiona la el intr-un mod profitabil pentru companie.

 

Sunt rari oamenii acestia. Sunt atat de rari si societatea tinde sa le marginalizeze creativitatea si sa ii plafoneze. Spiritul lor idealist si liber este ingradit de filtrele culturale, de religii, de accesul la educatie. Un pericol imens il reprezinta internetul si mai nou Facebook-ul. Facebook-ul este in acest moment dusmanul cel mai mare al dreamers pentru ca Facebook se adreseaza direct inconstientului prin legaturile puternice emotionale pe care le ai cu prietenii tai, prin imagini. Imaginile si emotiile primite fara filtre ( de la prietenii tai ) supraincarca cortexul vizual si reduc spre zero activitatea cerebrala. Este practic un bombardament cu imagini nefiltrate a inconstientului. Inconstientul este tocmai sursa puterii de a visa si baza pentru al saselea simt. Pe langa faptul ca sunt atat de rari dupa cum vedeti acesti dreamers trebuie sa lupte inconstient cu atat de multe lucruri pentru a ajunge la potential.

Acum poate intelegeti de ce este atat de greu sa gasesti oameni pentru pozitii de top management cand sunt atat de multi oameni bine pregatiti, cu rezultate si experienta. Ei bine dragii mei poate nu stiati acest lucru dar nu este suficient – mai trebuie sa faci parte si din cei 2% – adica din categoria INFP. Top managementul marilor corporatii este format din Dreamersi de top, cu experienta de top, cu studii de top. Astfel de oameni sunt extreme de rari si din acest motiv vedem in presa ca acelasi om este plimbat de la o companie gigant la alta pe pozitii de HQ . Sunt head hunteri platiti cu milioane de dolari sa recunoasca acesti Dreamers inca din fazele entry level si sa ii monitorizeze. Marile corporatii stiu ca deciziile lor sunt cel mai bun avantaj competitiv pe care il pot avea si de aceea ii platesc cu salarii de milioane de dolari pe luna. Toate companiile din top 100 au in fruntea lor astfel de dreamers cu multa experienta si studii.

Stiu ca suna aproape SF ce va povestesc aici si probabil ca multi veti fi si mai socati cand va voi povesti despre niste sedinte de brainstorming mai speciale facute cu acesti dreamers.

––––––––––––

La toate acestea ma gandesc alergand ca un nebun pe banda de o mai mult de o ora. Este singura cale prin care reusesc sa imi aduc aminte cine sunt si in ce directie merg. Mi-as dori sa fiu si eu un dreamer insa daca sunt inseamna ca sunt unul mai confuz pentru ca la cate eforturi fac ca sa-mi inteleg viitorul probabil ca operez cu foarte putin informatii 🙂

 

Citeste si https://reportajelive.wordpress.com/2015/06/26/drumul-sclavilor/

 

rean

 

 

Anunțuri