Nu conteaza cum am facut primul milion! Sau…poate conteaza?

Posted on 5 Martie 2014

16


intrebare         Ora 5 dimineata intr-un restaurant la dracu’n praznic. Chelnerul ne spune ca este ultima comanda si prietenii cu care stau la masa se grabesc sa mai ceara inca trei sticle de vin si cate un bors acru la toata lumea. Toti au baut destul de mult. Eu, deloc. Au trecut cativa ani de cand nu mai beau. A fost ceva spontan si consider asta ca un fel de evolutie personala. Nu regret. Mi-am dat seama ca o minte limpede ma ajuta mult mai mult decat una euforica.  Este o decizie greu de inteles de majoritatea, insa mi-o asum si dupa o perioada in care am fost privit mai ciudat de cunoscuti pe principiul „bah asta s-a pocait„, acum au ajuns sa accepte pur si simplu ca si cum as avea un handicap.

    Cu toate ca nu am dormit toata noaptea, am mintea limpede si sunt foarte atent la unul dintre cei cu care sunt la masa. Este un tip mai in varsta si foarte bogat. De cateva ore ii ascultam fascinati povestile de viata. Si omul de care va spun are ce povesti, pentru ca a avut o viata ca in filme. Daca as putea mi-as lua notite insa nu pot si ma bucur ca am mintea fresh. Este liniste si toti ii ascultam atenti vocea ragusita.

In lumea aceasta sunt doua modele de face primul million…

        „Desi este dimineata si suntem cu totii cam obositi dupa atatea pahare de vin, o sa va povestesc despre cele doua modele de a face afaceri. Primul este unul expansiv in care nu tii cont de nimic, conform principiului “nu conteaza cum am facut primul million”. Este un model in care moralitatea si regulile nu exista si in care fraudezi totul si tepuiesti pe toata lumea. Sa va dau un exemplu: vrei sa faci bani?  Este foarte simplu. Faci o firma. Faci niste importuri din UE pe care nu platesti TVA. Marfa pe care ai importat-o o vinzi sub pretul pietei catre alte firme, care apoi o revand corect. Castigi de doua ori – o data profitul din import si revanzare si a doua oara din faptul ca tu vei factura TVA si vei vinde la pret cu TVA. In timpul acesta nu platesti nicio taxa, nu platesti niciun impozit. Daca te-a dus capul din timp si ai cumparat o firma mai veche si fara datorii poate scoti si un imprumut de la banca, cu o mica spaga. Poti sa mai emiti si cateva bilete la ordin pentru ca oricum s-au scos pedepsele odata cu noul cod fiscal.  Cand ajungi sa datorezi statului vreo 120-200.000 euro pentru TVA  si impozite inchizi totul si si dispari. Cum dispari? Simplu. Poti alege din doua variante – ori faci firma pe tine si si o vinzi in momentul potrivit catre un boschetar, tigan sau ma rog cineva care este dispus sa o preia in schimbul unei sume de bani modice sau varianta a doua o faci direct pe persoana care trebuie sa dispara. Dupa ce ai inchis o firma faci inca una pe acelasi model. Tepuiesti pe toata lumea si ai grija sa nu apari niciodata, dar niciodata in prim plan. Nu trebuie sa stie nimeni vreodata cine este in spatele afacerilor”

       Al doilea model, dragii mei, este modelul cel mai greu. Aici intreaga firma este construita in jurul tau sau al familiei tale. Totul este la vedere, totul este pe numele tau. Este modelul in care asociezi firma ta cu un brand personal. Este modelul in care tot ce ai este pe firma. In acest model nu te imprumuti niciodata la banci si ai grija tot timpul ca businessul tau sa fie unul sanatos pentru ca nu te bazezi pe nimeni. In acest model iti platesti angajatii bine, pentru ca intelegi legatura intre performanta lor si cresterea firmei. O astfel de firma creste greu si creste bazandu-se pe calitate si pe seriozitate. Administratorii sunt persoane la vedere, oameni care negociaza la sange fiecare achizitie. Sunt putine astfel de firme in Romania. In anumite tari vestice brandul personal este totul. De aceea contractual este de multe ori o simpla strangere de mana iar un cuvant dat este suficient. In general administratorii acestor firme sunt oameni care nu se lanseaza niciodata in afaceri speculative si evita “oportunitatile” de a face bani usor. Stiu oameni cu foarte multi bani care in mijlocul bulei imobiliare, desi profiturile se dublau la 3 luni, preferau sa investeasca tot in afacerea lor spunandu-mi ca banii nu se fac atat de usor si ca bula se va sparge. Genul acesta de oameni sunt foarte greu de pacalit si pun mare pret pe relatiile construite in timp. O sa ii recunoasteti pentru ca lucreaza intotdeauna cu banii jos sau pe principiul  “cand dai banii primesti marfa”. Aceste firme sunt foarte vechi pe piata si au de multi ani acelasi administrator, usor de gasit si sensibil la problemele clientilor.

          Dar voi? Afacerea voastra pe ce model este contruita dragii mei cititori? Stiati ca peste 80% din averile din Romania sunt construite in jurul primului model combinat cu modelul politic (acela bazat pe contracte cu statul). Va dati seama ca o firma serioasa nu poate concura cu preturile unei firme bazate pe primul model?  Unii zic ca in prima varianta esti un fel de haiduc pentru ca tepuiesti in principal bancile si statul si …”ce dreaq e rau in asta” . Altii imi spun ca nu ar fi putut face niciodata export daca nu ar fi construit un brand al lor bazat pe seriozitate si transparenta. Fara sa vreau am ajuns sa evaluez toti partenerii bazandu-ma pe acest model. Unii spun ca este bine, altii spun ca pierd oportunitati ….Conteaza oare cum faci primul milion?

Citeste si Povestea unui milionar de carton

Posted in: Bani