„Multa sanatate copiilor”

Posted on 2 Martie 2014

34


Watch      Este ora 8:30 dimineata. O dimineata frumoasa de primavara . Trafic infernal, masini scumpe si lume grabita. O zi de munca obisnuita pentru Bucuresti. Un Renault Megane incurca partial circulatia incercand sa intre in parcarea unei cladiri imense de sticla. Este sediul unei multinationale cu cateva mii de angajati, venita in Romania cu cativa ani in urma.

       Un tip inalt si blond isi face aparitia in cafeneaua de la parter. Cu zambetul pe fata priveste putin uimit la oamenii din cafenea. Sunt angajati ai firmei, sunt viitorii lui colegi. Se simte stingherit. Azi este prima lui zi de lucru in Romania. A venit din Franta in urma cu doar trei zile pentru a prelua pozitia de CFO pentru reprezentanta din Romania.  Este cu totul altfel decat si-a imaginat. Se uita mirat la colegii lui din cafenea, la costumele lor scumpe si isi da seama ca lucrurile stau cu totul altfel decat credea. Credea ca Romania este o tara foarte saraca. De altfel primul lucru care l-a frapat este multimea de masini de lux din parcarea firmei la care lucreaza pe langa care Renault-ul lui pare o trasura.

        A ales sa vina in Romania in speranta ca daca se va descurca bine pe durata mandatului va putea sa plece peste 4 ani intr-o alta tara Europeana. Nu stie cum este Romania, dar nu a auzit lucruri prea bune despre aceasta tara si de aceea a ales sa isi lase momentan sotia si cele doua fetite, acasa in Reims, Franta la socrii lui. Isi promite ca daca lucrurile vor merge bine, incepand din toamna o data cu inceperea anului scolar isi va putea aduce in Romania si familia.

“Stii Pierre, tu esti un baiat destept dar te-ai implicat cam tare in ultima vreme. Poate ca nu ti-ar strica un concediu…”

     Au trecut zilele si Pierre s-a apucat serios de treaba. A reorganizat departamentul financiar si si-a recrutat o noua echipa de oameni inteligenti si dedicati. Lucrurile au inceput sa mearga foarte bine. In sfarsit putea sa aplice tot ce invatase la INSEAD.  Intr-o zi de vara anului 2013 unul din managerii din subordine, o fata recent angajata si extrem de inteligenta, i-a pus un dosar pe masa cu o privire goala spunandu-i ca echipa de audit a constatat nereguli de milioane de euro la toate contractele cu tertii din Romania. O saptamana intreaga nu a dormit Pierre analizand toate actele si rapoartele puse pe masa de tanara fata. Pagubele erau de milioane de euro pentru compania la care lucra. Neregulile erau foarte grave si a verificat de cateva ori ca sa se asigure ca nu este un vis urat. In spatele tuturor contractelor statea un grup de firme romanesti prin care practic se “sifonau” foarte multi bani din compania care il angajase. Si-a pus echipa la treaba si au inceput sa verifice ultimii trei ani. Cu cat verifica mai mult cu atat isi dadea seama de dimensiunea fraudei. La inceput nu i s-a parut suspect ca o parte din colegii lui s-au imbonavit brusc sau si-au luat concedii. Intr-un tarziu a finalizat un raport si a convocat boardul companiei in frunte cu CEO-ul, un tip intre doua varste, tot un francez. In aceeasi zi fata isteata care ii atrasese atentia si-a dat demisia din motive personale si cu toate ca insistat foarte mult sa vorbeasca cu ea aceasta nu a mai venit la birou. A inceput sa isi puna semne de intrebare.

    Rosu la fata si obosit de nesomn, Pierre explica boardului companiei frauda tocmai descoperita. Directorii romani, acei oameni pe care ii vazuse in prima zi la cafenea, cei cu ceasurile de mii de euro  si costumele lor scumpe il combat rece si cu argumente de gen “Nu stii nimic despre Romania”, “ Asa sunt preturile aici”, “Unele terenuri sunt mai scumpe ca in Franta”. Stupefiat, Pierre asteapta o reactie din partea CEO-ului dar acesta priveste in gol si isi aprinde o tigara incalcand orice regula. Lui Pierre nu ii vine sa creada ce vede. Are dovezi concrete, are cifre si oamenii acestia nu vor sa inteleaga. I se recomanda sa mearga acasa si sa se odihneasca. A doua zi dimineata CEO-ul il cheama la discutie personala care incepe cu “Stii Pierre, tu esti un baiat destept dar te-ai implicat cam tare in ultima vreme. Poate ca nu ti-ar strica un concediu…”

“Multa sanatate copiilor…”

     Pierre a inteles brusc. A inteles demisia fetei si privirile lasate in pamant ale oamenilor lui la sedinte, a inteles de unde au acei oameni ceasuri de mii de euro si masini de lux in parcare. De la negare a trecut la actiune. Nu putea accepta asa ceva. A inceput sa documenteze si mai bine raportul. Il va prezenta la sediul central. Nu putea tolera asa ceva. Este foarte hotarat sa faca acest lucru. Va lupta. In timp ce se gandea la pasii urmatori, telefonul ii suna vesel. Este sotia lui. Printre altele ii spune ca tocmai a primit o felicitare din Romania nesemnata. Mirat, Pierre se intreaba cum de ar fi putut sa primeasca o felicitare in Franta pe adresa socrilor cand adresa lui din acte era la Paris. Stupefiat afla ca singurul mesj din felicitare este “Multa sanatate copiilor…”

Toamna 2013

     Pierre a plecat din Romania. Si-a dat demisia din motive personale si a plecat intr-o alta tara mult mai linistita. In multinationala vesela la care voi poate sunteti clienti, lucrurile stau exact la fel. Aceleasi masini de lux in parcare si aceiasi domni cu costumele lor scumpe. Dintr-o masina scumpa coboara un tip brunet,inalt cu un zambet de tocilar. Este noul CFO. Toti il cunosc. La prima sedinta si-a aprins o tigara de foi avand in coltul gurii un zambet ciudat in deplin contrast cu fata lui de prostovan. A fost distractie maxima si directorii romani au ras copios pe seama ochelarilor cu rame groase si a accentului ciudat. In mijlocul zambetelor doar CEO-ul a ramas inmarmurit  vazand mana stanga a tocilarului. Nu era nimic deosebit la prima vedere insa un observator atent ar fi sesizat cum de sub camasa I se intrezarea putin ceasul  Audemars Piguet si faptul ca ii lipsea un deget de la mana stanga…..degetul mic.

     Lumea afacerilor este o lume extrem de dura in care pestele cel mare intotdeauna il va inghiti pe cel mic. Este o lume inchisa despre care nu prea se vorbeste pe bune pentru ca accesul la putere se face prin orice mijloace. Cand lucrezi cu milioane de euro, cand ai pe mana decizii de milioane de euro incep sa apara minunile. Sunt companii multinationale care au propriile lor servicii speciale. Sunt companii multinationale discrete care ofera servicii extrem de discrete unor companii extrem de cunoscute. De multe ori ma cenzurez cand scriu articolele pentru ca daca as povesti unele lucruri ati crede ca sunt nebun. O sa va povestesc odata despre niste dispozitive interesante cunoscute ca psihotronice si despre niste aplicatii interesante numite ESP. Tot ce scriu aici este real si chiar daca uneori pare greu de crezut asa se intampla lucrurile.  Pana atunci “Multa sanatate copiilor…”

 

Citeste si Despre DASEIN cateva ganduri

Anunțuri