De ce vei ramane toata viata un taximetrist cu facultate. Partea a II-a

Posted on 25 Februarie 2014

235


      Am citit sutele de comentarii la postul „De ce vei ramane toata viata un taximetrist cu facultate”… Am vazut ca am fost acuzat de incompetenta manageriala, de atitudine nepotrivita, de aroganta si de multe alte lucruri. Am aflat ca multe lucruri in tara aceasta nu merg din cauza unor “sefi“ ca mine care stau cu “biciul” pe angajati si am mai aflat ca firma despre care scriam aici este un “lagar de munca”. Am vazut ca in lipsa altor argumente unii au recurs la nodul in papura gen “pauza inainte de virgula” un “i” in plus sau minus etc. De aceea, iata parerea mea despre toate aceste lucruri si despre felul cum se gandeste la nivel de masa scrisa in 10 minute pe ceas si cum imi vine la gura.
                Tara asta a noastra, Romania, este o tara de sclavi.

Jobs Este o tara de sclavi pentru ca noi insine avem o mentalitate de sclavi. Avem pretentia ca cineva sa ne tina de manutza, sa ne duca la scoala, sa ne plateasca o facultate la privat si eventual sa ne si angajeze pentru ca avem diplome. In realitate 95% din diplomele primite in Romania sunt hartie igienica. Nu va ajuta la nimic in viata reala. Dar in baza acelei hartii pe care se pisa orice angajator tu, studentule, ai pretentia sa primesti bani si sa fii lasat pe facebook. Am facut sute de recrutari in viata mea, am prins momentele cand orice ciumpalac ce terminase un master si care nu lega doua vorbe avea pretentia sa primeasca 1000 de euro pe luna fara sa stie sa deschida un excell. Am avut momente cand primeam cate 600-1000 de CV pentru un post si nu aveam din ce alege. Si stiti de ce? Pentru ca nu atat nivelul de cunostinte lipsea de fiecare data, cat atitudinea si dorinta de succes. DA, ATITUDINEA. Nu am avut pretentia sa gasesc experti niciodata, dar am avut pretentia sa gasesc oameni cu mentalitate de invingatori si care sa isi doreasca sa invete. Majoritatea romanilor traiesc intr-o logica asistentiala. Cineva trebuie sa ne dea, cineva trebuie sa ne ajute, cineva trebuie sa ne inteleaga. Este o mare problema nationala aceasta mentalitate de sclav si comunismul a lasat urme adanci in mentalitatea maselor

       Dragii mei studenti, sa va fie clare urmatoarele lucruri – in realitate NIMENI nu trage de voi sa invatati. In lumea reala sunteti singuri. Este o lupta in care cei mai buni sunt platiti regeste.

In lumea reala doar 5% din oameni sunt campioni, 15% traiesc mai bine in timp ce 80% sunt doar niste sclavi traind iluzia unei libertati data de un cos cu mici si o bere ieftina dintr-un supermarket.

            In realitatea despre care va vorbesc eu supravietuiesc doar oamenii ai dracului de buni, care au ce sa ofere si sunt platiti pentru asta. De aceea, ei sunt in acei 5% si daca au citit postul acesta au zambit, au stiut ca am dreptate si s-au intors la treaba. Astfel de oameni au un scop, traiesc pentru un obiectiv si stiu ca nimic nu vine gratis. Lucrurile sunt atat de simple, dar refuzati sa intelegeti. Fara munca, fara pasiune, fara talent si implicare nu o sa reusiti NICIODATA nimic. Cine are alta impresie este cel putin naiv, daca nu chiar tampit. Aveti de ales intre a ingrosa randurile “mortilor-vii” sau aveti ocazia sa faceti ce va place si sa luptati pentru asta. Sa lupti inseamna ca daca ai ales o facultate si daca ai ajuns la un internship si daca tot erai langa cea mai buna echipa din tara in domeniul ales, atunci asta inseamna sa lasi dracului facebook-ul macar o data in viata ta, sa lasi dracului pauzele lungi si dese si sa casti ochii, pentru ca daca asta ai ales, acum era momentul sa inveti mai mult decat aveai sa inveti in orice facultate. Nu o sa stea nimeni niciodata dupa curu tau sa te traga de maneca si sa iti spuna “te rog scumpule, nu ai vrea sa iti faci tu timp si pentru ce esti platit aici?”.

             Atatea prostii ati scris aici – ca nu le-am dat nici o sansa, ca meritau mai mult ca meritau pe dracu si pe tac’su. Sunteti chiar tampiti? Oare ce nu pricepeti? Stiti cine merita mai mult? Va spun eu cine merita mai mult. V-ati trezit vreodata la sase dimineata sa iesiti cu masina din marile orase?( da, da cam la ora cand se iese din club). Ati vazut pe marginea drumului copii? I-ati vazut cum stau in ploaie si frig de multe ori, mergand kilometri zilnic sa ajunga la scoala? Ati vazut asa ceva? Ati vazut studenti care muncesc, cum pot se mai duc si la scoala si mai iau si bursa? Ati vazut copii de liceu care traiesc cu 300 de lei pe luna si pachetul de la parintii de la tara si totusi sunt olimpici? Astia sunt campionii. Copiii acestia in tacere muncesc zi de zi si trag ca disperatii de ei, stiind ca in lumea lor nimeni nu o sa le ofere vreodata un Iphone. Ei invata cu toata pasiunea din lume pentru ca stiu ca asta e singura lor sansa la normalitate. Ei apreciaza cand cineva ii lasa sa vada cum lucreaza cei mai buni si ii mai si plateste pentru asta. DA! Acestia merita mai mult. Pentru copiii acestia as face orice. Din acest tip de oameni imi formez eu echipele si niciodata din toti ratatii care imi umplu balcoanele de chistoace scumpe. Ati inceput sa plangeti pe aici de mila bietilor studenti de 23 de ani imaturi, iresponsabili cu bani de KFC si cu Iphone care saracii au ajuns la biata multinationala (top 3 in lume) si un tampit de manager nu ii lasa sa stea pe facebook.

In ce lume traiti dragilor?
          

              Ceea ce insa m-a frapat este faptul ca am simtit o ura si o inversunare pe care nu le pot intelege. Stiam ca rautatea este mana in mana cu prostia, dar reactia unora de aici m-a pus pe ganduri. Un cititor a cumparat chiar domeniul reportajelive.ro din ura ca sa se razbune pe “genul” meu de manager. Atat de multa inchistare si rigiditate in gandire fara sa stii nimic despre autor, despre firma, fara sa stii mai multe informatii decat cele oferite de cateva sute de cuvinte din post… recunosc ca nu ma asteptam sa intalnesc. Nu m-as fi asteptat sa inteleaga toti ce am vrut sa spun, insa ma asteptam sa citeasca mai multe articole de pe blog si dupa sa traga o concluzie. Asteptarea pozitiva nu a functionat in acest caz. Pe internet nu functioneaza Pygmalion.
          Sa fie clar – Nu sunt desteptul satului si nu detin adevarul absolut. Eu pot gresi si am gresit de multe ori. Tot ce scriu pe acest blog (deci blog, nu tratat al academiei sau ziar) este ceea ce eu am experimentat in ani de zile. Tot ce scriu aici sunt pareri personale, lucruri traite de mine din care fiecare ia ce vrea. Stiu ca am tinut oglinda multora si ei s-au regasit in cei 4 studenti. Experientele proaste care au marcat viata unora dintre voi in relatia cu manageri slabi si-au spus cuvantul. Am zis clar in mai multe posturi ca tara asta este un iad al managementului populat cu personaje fara coloana si valori. Am devenit pentru multi din comentatori personificarea managerului slab din experientele proprii. Multe comentarii nu au nici o legatura cu realitatea obiectiva si sunt pur si simplu refulari accumulate de fiecare.
           Ca si concluzie, mi-as dori sincer sa vad o alta mentalitate. Mi-as dori sa vad mai multi oameni deschisi la minte si avand cultul muncii. Fara munca serioasa si fara dorinta de succes nu vom reusi. Problema este ca succesul nostru ca natie se bazeaza pe suma succeselor individuale. Cu o asemenea mentalitate, cu asemenea studenti nu o sa reusim. Echipa mea, aia la care le plangeati voi de mila ca mananca pe birou, este cea mai buna din Romania si fiecare om in parte din echipa este un exemplu de campion si de reusita in viata. Stiu ca asta e aproape de neinteles pentru unii. O sa ajung sa spun si eu ce a spus Tutea despre popor. Stiti ce a zis Tutea despre popor cand a iesit din inchisoare?