Doi candidati – interviu pentru un job

Posted on 13 Noiembrie 2012

111


Zilele trecute am facut angajari. Este foarte greu sa gasesti un om bun chiar daca platesti mult peste medie chiar daca te cunoaste lumea in piata si chiar daca rata somajului este in crestere si teoretic numarul celor “disponibili” este mare. Realitatea este ca oamenii buni sunt foarte rari si se intampla sa fac recrutari si 3-6 luni pentru un post.

In sfarsit iau legatura cu agentia de recrutare , le spun ce caut , imi intind si eu antenele in piata . Agentia le da testele , face cu ei interviurile preliminare si imi prezinta un short list.

Primul candidat – un pusti de 20 de ani . Ma uit contrariat pe CV – e simplu, nu imi spune nimic , e inca in facultate. Nu inteleg de ce mi l-a trimis agentia. Ma uit atent la el . Cu tenesi , cu o bluza aproape sport . Zambeste relaxat nu are deloc emotii . L-am intrebat daca a mai fost vreodata la un interviu . Imi spune ca doar odata si ca dupa doua saptamani a abandonat pentru ca nu i-a placut echipa . Imi spune asta cu nonsalanta pe un ton natural. Sunt si mai contrariat (fetele astea de la agentie isi bat cumva joc de mine ? )  Imi povesteste ca vrea sa se angajeze pentru ca el este dintr-un oras mic si ca se intretine singur la facultate .

Discut un minut cu el , doua , 30 de minute . Deodata realizez ca am in fata un om extraordinar. Pustiul are IQ mult peste medie . Sunt de-a dreptul impresionat .Vorbeste cursiv doua limbi straine.Ma uit pe testele de la agentie – note maxime . Imi arata micul lui magazin online . I se citeste pasiunea  in ochi. E curat si sincer ca un izvor de munte . Il iau pe ocolite sa sondez si ce nu vrea el sa imi arate. Nu gasesc nimic e autentic 100% . Pustiul e foarte bun dar stiu ca nu o sa-l angajez . Nu este ceea ce am eu nevoie. El ar straluci intr-un mediu care sa ii ofere libertate mai multa de creatie , unde sa poata face intraprenoriat, ar straluci in firme mici unde creativitatea si ideile lui ar fi puse in valoare cu adevarat. Nu vreau sa ii ucid spiritul liber intr-o multinationala dar cu siguranta o sa-l  recomand unor prieteni . Imi povesteste cu naturalete despre notele lui bune , despre softurile si joculetele  pe care le face in timpul liber, despre felul in care invata ( are niste mnemotehnici extraordinare dezvoltate de el) . Timpul se scurge fara sa il simt .Sunt absolut impresionat . Romania are inca talente. Ne despartim prieteneste dupa aproape doua  ore desi interviul dura in mod normal o ora.

Al doilea candidat – un tip de vreo 30 de ani .CV pe doua pagini. Costum. Privire goala. Il iau usor sa nu para un interogatoriu . Imi povesteste despre studiile lui – Facultatea de Inginerie Economica la stat si inca doua masterate la Cantemir  in domenii diferite. Imi povesteste despre cele 5 (cinci) diplome de manager, resurse umane , utilizare calculator si inca vreo doua. Vorbeste o engleza aproximativa . Nu imi place nimic la el . E static , nu are idei , e un pic sindicalist . Are 30 de ani si aflu ca nu a lucrat niciodata nicaieri. Sunt contrariat ca mi l-au trimis la interviu . Imi pun ambitia si aflu ca se cunoaste cu o consultanta din agentia de recrutare dar ca nu crede ca din acest motiv a ajuns pe short list. Eu am alta parere. Vine momentul despartirii . Simte ca nici nu se pune problema sa il angajez vreodata el insusi nemultumit de el si de felul in care s-a descurcat. Inainte sa plece prinde tupeu . Se uita direct in ochii mei , lasa deoparte politetea ( pana atunci ma luase cu dumneavoastra ) si o sa va redau dialogul un pic mai jos  asa cum l-am retinut:

Candidatul (catre mine): Vad  ca esti destul de tanar….sunt sigur ca nu ai mai multe studii decat mine si stiu ca nu o sa ma angajezi .Eu am doua masterate si multe alte cursuri , in mod normal ar trebui sa fiu in locul tau“

Il privesc cu surprindere si usor amuzat . Si ii spun relaxat  :

EU: “ Intradevar cred ca sunt un pic mai tanar decat tine si nu am atatea diplome si nici doua masterate  dar am si eu o ultima intrebare  pentru tine daca tot suntem la momentul adevarului…..Am inteles de la tine ca nu ai lucrat niciodata si ca ai doua masterate si multe cursuri facute cu diferite firme . Intrebarea mea este cine ti-a platit tie toate aceste masterate si cursuri pana la varsta de 30 de ani ? Te rog raspunde-ti singur la intrebarea aceasta si dupa gandeste-te care este diferenta intre tine si un alt candidat care si-a platit singur scoala “

Asa cum va spuneam este greu sa gasesti oameni buni . Ganditi-va cam ce diferenta este intre primul si al doilea candidat. Unde o sa fie primul pusti la varsta de 30 de ani si unde este acum acest domn .Oare de cati ani o sa mai fie nevoie ca sa se trezeasca ?

P.S. Pustiul  tocmai m-a sunat sa imi spuna ca a primit o oferta de la Sega – un dezvoltator de jocuri si ca se muta la Londra. La ce ambitie are sunt sigur ca o sa reuseasca sa isi finalizeze si studiile in U.K. Dar Romania a mai pierdut un talent…..

Anunțuri
Posted in: Interviuri